Archive
iAm
iLink
iFave
Jarul rece
Article published on: 1 December 2007, 04:08
Încremenit între două extreme de posibile reacţii, te aflii acum
neştiind ce să faci. După ce ai trecut prin jarul rece al lunilor,
după ce sufletul a stat la rumenit îndeajuns pe frigarea ascuţită,
înţelegi că nu poţi cere ca lumina cea dintâi, din vremea genezei,
să emane căldură şi să producă fotoni şi azi. Chiar dacă totul a
început cu un avânt ce nu poate fi definit decât ca infantilo-naiv,
acum, în ultimul ceas... liniştea frustrantă, tăcerea încăpăţânată,
au sugrumat stilul lacunar al magiei ce a fost şi n-a fost.
Factorii ce transced limitele native omului, au prevalat încă o
dată. Magia şi inocenţa, căldura şi bunătatea, toate au fost
zadarnice, în ciuda strădaniei inşiilor ce orizontali ar vrea să
fie. Luna tot rece şi pustie rămâne.
În dorinţi, zgârcit încep să fiu...
Send me a comment
Any comments are welcome! No field is required, except the message itself. If you want me to reply, include your email address.